,, Chiar si acum, la 22 de ani, ma regasesc in povestile mamei, ei inca sunt eroii mei.” – By Cristina (concurs)

Este simplu sa ceri, dar este mai greu sa multumesti. Eu nu am cerut nimic, dar Ii multumesc zilnic.

-Plin de emotii, conducea masina catre un satuc indepartat de orasul in care locuia. In geaca avea o poza. A ajuns la destinatie si a dat poza unui barbat abatut de probleme. Poza primita a fost menita sa ramana singura amintire a barbatului, singura amintire cu chipul fetitei lui mijlocii.-

In anul 1996 in urma anchetei sociale si a tuturor procedurilor de adoptie, acum strangeam in brate alti umeri, sarutam alti obraji, zambeam dimineata catre alti ochi si aveam sa invat adevaratul sens al cuvantului